in the Hive

Facem cel mai bine ceea ce ne place cel mai mult.

Stiinta economica December 10, 2009


          Economia, ca activitate, este de fapt un numar de activitati care se presupun unele pe altele, constituind o anumita unitate in continua schimbare, astfel incat in timp unele se amplifica, iar altele se restrang, unele apar si altele dispar. In fiecare tara, economia are aspectele sale specifice care o diferentiaza de celelalte ca nivel de dezvoltare, structura, eficienta, etc. Intrucat este determinanta pentru existenta oamenilor, activitatea economica s-a bucurat dintotdeauna de atentia lor, in ideea de a observa, de a intelege si apoi de a actiona in cunostinta de cauza ca agenti economici pentru a obtine rezultate mai bune, adica o existenta mai buna. Asa se face ca, actionand pentru a-si asigura bunurile necesare vietii, oamenii au sesizat ce trebuie sa faca, in cel fel, cand si de ce pentru a mari volumul productiei, a o diversifica si a-i ameliora calitatea.

          Date fiind conditiile foarte diferite de realizare a activitatilor economice, acuitatea diferentiata a simturilor, pregatirea diferita si alte cauze, oamenii si-au explicat, adesea, mai mult sau mai putin diferit, fenomenele si procesele proprii economiei, au deosebiri de idei si pareri asupra unora dintre acestea atat in timp, de la o epoca la alta, cat si de la o tara la alta, sau chiar in interiorul aceleiasi tari. Fondul preocuparilor a fost si este insa acelasi pentru toti. De aceea, fiecare dintre aceste idei si pareri este, in felul sau, un aport la atingerea aceluiasi scop – satisfacerea mai buna a trebuintelor in contextul resurselor limitate si cu intrebuintari alternative. Caracteristica esentiala comuna a acestor idei si pareri este ca ele au un anumit grad de concordanta cu realitatea, ceea ce le face utilizabile de catre oameni in activitatea lor economica. Producand, oamenii verifica de fapt, intr-o forma sau alta, veridicitatea ideilor si parerilor lor in raport cu diferite situatii si le perfectioneaza adaugand noi constatari, observatii, idei, inlaturandu-le pe cele depasite.

          Stiinta economica reprezinta cunostintele si ideile structurate intr-un sistem logic si a caror concordanta cu realitatea le face utile pentru fundamentarea unui comportament al oamenilor in legatura cu modul in care, cu resurse limitate care au intrebuintari alternative, ei isi asigura atingerea obiectivelor concurente ale existentei.

          Referindu-se la aceste aspecte, John Kenneth Galbraith spunea: “Atata vreme cat se considera ca sistemul economic functioneaza, in ultima instanta, in interesul individului – ca este subordonat nevoilor si dorintelor sale – se poate presupune ca rolul stiintei economice este sa explice procesul prin care individul este servit. Economistilor, aidoma altor oameni de stiinta, le place sa dea obiectului lor definitii care au o semnificatie profunda si universala. Cea mai cunoscuta dintre ele afirma ca stiinta economica este “stiinta care studiaza comportamentul uman ca o relatie intre teluri si resursele rare care au intrebuintari alternative.” Cel mai influen profesor din timpurile noastre reda aceeasi idee mai simplu: “Modul in care ne decidem sa folosim resursele productive rare, cu intrebuintari alternative, pentru realizarea unui scop.”

          Potrivit spiritului general de intelegere a activitatii economice, ideilor si cunostintelor din stiinta economica le sunt comune caracterul stiintific – un anumit grad de concordanta cu realitatea care le confera utilitate si credibilitate, caracterul istoric – s-au format si s-au perfectionat in timp, selectionandu-se cele viabile, si caracterul util, pragmatic sau aplicativ – se folosesc in activitatea economica, acesta fiind sensul major al oricarei stiinte.

          In acest sens, obiectivele de baza ale economiei ca stiinta presupun: descrierea unor fapte si evolutii economice, pentru a intelege ce este, ce a fost in activitatea economica, si cum ar trebui sa fie; explicarea actelor economice, pentru a intelege de ce este asa, si nu altfel, de ce a fost asa, si nu altfel, ce schimbari ar trebui facute si cum sa se actioneze; prognozarea unor stari si evolutii economice, pentru a putea intelege ce va fi daca…?; rationalizarea actiunii economice, pentru a putea explica cu ce mijloace se pot atinge anumite obiective, in cat timp si cu ce eficienta

          Cercetatorul vietii economice studiaza un domeniu din care el insusi face parte, cu nevoile si interesele sale de viata, avand ca obiectiv satisfacerea tot mai buna a acestora. De aceea, succesul si esecul economiei, ca de altfel si ale celorlalte stiinte, sunt evaluate prin prisma capacitatii de a atinge obiectivele respective.

          Cunoasterea notiunilor si teoriilor pe care stiinta economica le-a descoperit si le-a formulat, intr-o forma logica, coerenta, consistenta si utila, de-a lungul timpului, confirma ca omul este deopotriva un produs al naturii si al societatii, preocupat permanent sa depaseasca limitele mijloacelor de care dispune si sa evite sau sa diminueaze risipa resurselor.

          Insusirea cunostintelor de economie constituie atat un element de pregatire profesionala pentru viata, cat si un act de cultura economica, in sensul ca permite formarea un model despre ceea ce trebuie sa insemne comportament rational, in calitate de producatori sau consumatori, impus de faptul ca economia este o activitate sociala, aflata intotdeauna sub presiunile limitarii mijloacelor, dar si sub avantajul intrebuintarilor alternative.

 

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s